Dependenta de internet – o problema?

Ritmul rapid in care s-au realizat inovaţiile din domeniul tehnologiei digitale din ultimii ani a făcut ca internetul şi mijloacele prin care îl accesăm să fie o prezenţă constantă şi firească în viaţa tuturor. Într-o statistică realizată în anul 2017, în S.U.A., Rideout a găsit că:

– în 98% din gospodăriile în care trăiau copii cu vârsta de maxim 8 ani, exista cel puţin un dispozitiv mobil cu acces la internet;

– proporţia gospodăriilor în care există o tabletă a crescut de la 8% în 2011 la 40% în 2013, aproape dublându-se până în 2017 (78%);

– dintre copiii cu vârste între 5 şi 8 ani, peste 75% deţin o tabletă, un dispozitiv iPod Touch sau propriul telefon inteligent (smartphone).

Statisticile oferite de portalul www.statista.com/ ne arată că în 2017, numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial a fost de 3,58 miliarde, în creştere faţă de anul anterior cu aproape 200 de milioane de utilizatori. Accesul facil la tehnica de calcul şi comunicaţie, în ţări din ce în ce mai moderne şi mai dotate din punct de vedere tehnologic şi preţul accesibil al telefoanelor inteligente au făcut ca folosirea internetului să fie mult mai frecventă și mai comodă. Conform aceluiaşi site, China este ţara cu cei mai mulţi utilizatori (731 de milioane de utilizatori de internet în 2017), urmată de S.U.A. (287 de milioane). În ceea ce priveşte traficul global, este aşteptat ca acesta să crească de la 7 exabytes (7 milioane terrabytes) cât era în 2016, la peste 49 de exabytes în 2021, cu un accent puternic pe conexiunile mobile datorită motivelor de infrastructură, inegal prezentă în diverse ţări.

Pentru Romania, aflată în top 10, la nivel european, în clasamentul ţărilor cu cea mai bună viteză de internet (conform site-ului www.fastmetrics.com/), există următoarele informaţii, conţinute în comunicatul nr.  301/4 decembrie 2017 emis de Institutul Naţional de Statistică:

– din totalul gospodăriilor din România, 65,6% au avut un calculator în anul 2017 iar 68,6% au avut acces la internet prin reţeaua proprie;

– 72,5%  din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani au folosit cel puţin o dată un calculator;

– 73,5% din totalul persoanelor  cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani au folosit cel puţin o dată internetul, din care 86,8% în ultimele 3 luni. Dintre  utilizatorii curenţi, 73,3% folosesc internetul zilnic sau aproape zilnic.

Din punct de vedere al activităţilor posibile online, rețelele sociale sunt printre cele mai populare, Facebook fiind cea mai populară rețea, cu peste 2 miliarde de utilizatori activi, reprezentând aproape jumătate din utilizatorii de internet din întreaga lume. Popularitatea este dată, conform utilizatorilor, de posibilitatea de a te  conecta cu familia și prietenii, de a-ţi exprima opiniile, de te distra și de a face cumpărături online.

Conform site-ului www.facebrands.ro/, Facebook are 9.600.000 de utilizatori în România, 85,44% din utilizatorii de internet având cont pe reţeaua de socializare. Din totalul utilizatorilor peste 10% sunt minori, însă cifra este posibil să fie mai mare, mulţi copii având conturi în care şi-au declarat o vârstă mai mare, reţeaua nepermiţând conturi sub vârsta de 13 ani.

În acest tablou conturat de informaţiile de mai sus, era firesc să apară întrebări legate de efectul tehnologiei asupra stării de bine psihologic a utilizatorului, despre vârsta la care copiii ar trebui să devină consumatori de internet sau despre timpul pe care ar trebui să îl petreacă aceştia online. Preocuparea este globală şi în toate mediile. Recent, Franţa a interzis accesul copiilor cu telefoanele inteligente în şcoli. Măsuri similare au fost luate în diferite şcoli din întreaga lume ca urmare a avertizărilor specialiştilor care au sesizat o creştere alarmantă a cazurilor de depresie şi a ratei de suicid în rândul adolescenţilor cu vârste între 13 şi 18 ani, în perioada 2010-2015, creştere atribuită de cercetători creşterii timpului petrecut pe noile dispozitive media (Twenge, Joiner, Rogers, Martin, 2018).

O cercetare realizată în anul 2018 de către autoare pe un eșantion de 260 copii din clasele 5 – 8 din școli cu medii diferite, atât publice cât și private, din municipiul București a relevat o incidență crescută a dependenței de internet (29,6%) și o asociere pozitivă semnificativă statistic între stresul perceput și dependența de internet la elevii din eșantionul studiat, rezultate ce confirmă tendința de creștere găsită la nivel internațional de la aproximativ 11% între anii 2008-2012 (Kuss și colab., 2013) până la 25%, procent raportat Mihajlov şi Vejmelka într-o meta-analiză realizată în 2017.

Articolul de față reprezintă un mic extras din lucrarea de disertație a autoarei, susținută în iunie 2018 la Universitatea din București iar reproducerea parțială sau totală, sub orice formă, se va face numai cu acordul acesteia.

Surse

Kuss, D. J., van Rooij, A. J., Shorter, G. W., Griffiths, M. D., & van de Mheen, D. (2013). Internet addiction in adolescents: prevalence and risk factors. Computers in Human Behavior, 29(5), 1987–1996. DOI: 10.1016/j.chb.2013.04.002

Mihajlov, M., Vejmelka, L., (2017) Internet Addiction: A Review Of The First Twenty     Years. Psychiatria Danubina, 2017; Vol. 29, No. 3, pp 260-272, DOI: 10.24869/psyd.2017.260

Rideout, V. (2017) The Common Sense census: Media use by kids age zero to eight.  San Francisco, CA: Common Sense Media, accesat la adresa goo.gl/Vtwpbs

Twenge, J.M., Joiner, T.E., Rogers, M.L., Martin, G.N. (2018), Increases in depressive symptoms, suicide-related outcomes, and suicide rates among U.S. adolescents   after 2010 and links    to increased new media screen time. Clinical Psychological Science, Vol. 6(1) 3–     https://doi.org/10.1177/2167702617723376

http://www.facebrands.ro/demografice.html

https://www.fastmetrics.com/internet-connection-speed-by-country.php#top-10-europe-africa

https://www.statista.com/statistics/273018/number-of-internet-users-worldwide/